Centrul de Cultură, Artă și Tradiții

 Primele manifestări de teatru în limba română au fost turneele prin Turda ale trupelor Fani Tardini Pascaly şi Petculescu, între anii 1866- 1879. Organizarea statutară a “Meseriaşilor Români” din Turda, în 1883, de către apărătorul cauzei româneşti, dr. Ioan Raţiu a însemnat un îndemn pentru dezvoltarea teatrului în limba română. O primă cronică despre teatrul românesc din Turda apare în anul 1903. În 1922 se înfiinţează societatea “Amicii artelor”, care debutează cu spectacolul “Femeile savante” de Moliere. Clădirea Teatrului Municipal din Turda (Piața Republicii nr. 52) a fost construită între anii 1902-1904, în stil eclectic, cu elemente arhitecturale de stil Secession, neobaroc și neorococo. În august 1948 Teatrul Poporului din Cluj a fost transferat la Turda într-o clădire ce datează din perioada 1902-1904 și face parte din centrul istoric al Turzii. Zece ani mai târziu, în 1958, își schimbă numele în Teatrul de Stat din Turda. Așa a luat ființă Teatrul din Turda. Într-o perioadă de peste jumătate de secol de existență, aici au fost prezentate peste 300 de premiere. Din 1993 au început colaborările internaționale și deplasări peste hotare cu spectacole proprii în Grecia, Franța și Suedia. În repertoriul instituției au fost incluse și piese în premieră națională. Din anul 1999 instituția își schimbă denumirea în Teatrul Municipal Turda. Înca din 1956 artiștii turdeni participă (cu succes) la diferite festivaluri de dramaturgie de nivel național. Unii actori turdeni se fac remarcați și în cinematografia românească (Stela Furcovici, Stelian Stancu). În anul 2014, Teatrul Municipal Turda a primit o nouă denumire, iar acum se numeşte Teatrul „Aureliu Manea” Turda, în onoarea regretatului regizor Aureliu Manea” . Această iniţiativă de atribuire a unei noi denumiri aduce o identitate autentică instituţiei publice de cultură din Turda, fiind totodată o recunoaştere a valorii personalităţii teatrale a lui Aureliu Manea, regizor al Teatrului de Stat din Turda. Manea reprezintă cea mai frumoasă pagină din istoria teatrului turdean și merită aprecierea întregii comunități turdene pentru realizările sale de excepție în peisajul teatrului românesc. Prin promovarea acestui proiect se dorește a aduce un omagiu regretatului regizor Aureliu Manea pentru întreaga sa carieră artistică și pentru memorabilele spectacole montate pe scena turdeană. Născut la Bucureşti, în 4 februarie 1945, într-o familie de artişti, Aureliu Manea a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie „I. L. Caragiale“, Bucureşti, în anul 1968, la clasa profesorilor Radu Penciulescu şi Mihai Dimiu. A debutat în acelaşi an la Teatrul Naţional din Sibiu cu piesa Rosmersholm de H. Ibsen. Regizorul a colaborat cu multe teatre din ţară: Teatrul Naţional din Timişoara, Teatrul Municipal din Ploieşti, Teatrul Naţional din Cluj, Teatrul de Stat din Turda, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ ş.a. Dintre spectacolele sale de referinţă amintim: Anotimpurile de Arnold Wesker, Philoctet de Sofocle, Britannicus de Racine, Macbeth şi A douăsprezecea noapte de W. Shakespeare, Pescăruşul de A. P. Cehov, O noapte furtunoasă şi Conul Leonida faţă cu reacţiunea de I. L. Caragiale, O sărbătoare princiară şi Sub clar de lună de Theodor Mazilu. A publicat Energiile spectacolului, eseuri despre ştiinţa regiei, Spectacole imaginare, scrieri despre posibile înscenări shaekespeariene şi Texte regăsite, volum-colecţie de texte originale. Cele trei piese de teatru scrise de Aureliu Manea au fost montate la Teatrul Naţional din Cluj în 2013, sub titlul Trilogia Aureliu Manea, în regia lui Gábor Tompa. În anul 1992 i s-a acordat Premiul UNITER pentru întreaga activitate, iar în anul 1999, Diploma de excelenţă pentru merite deosebite în promovarea artei teatrale, acordată de Primăria Municipiului Ploieşti şi Teatrul Toma Caragiu din Ploieşti. Din motive de sănătate, Aureliu Manea s-a retras din activitate în anul 1991, la Căminul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică din Galda de Jos, unde a încetat din viaţă în data de 13 martie 2014. În perioada 1922-1926-1928, la Turda au loc diferite reprezentaţii valoroase. Ansamblurile de teatru din Bucureşti, Cluj şi Craiova găsesc un climat deosebit în Turda. În anii 1940-1944, când Turda a devenit oraş de graniţă temporară prin odiosul dictat de la Viena, teatrul românesc cunoaşte o renaştere pentru populaţia din Ardealul de Nord, devenind un centru puternic al refugiaţilor. Teatrul reprezintă cultura. “O mască râde…o mască plânge” este motto-ul care te întâmpină la intrarea în clădirea teatrului. Este un adevăr că teatrul a devenit o instituţie importantă de cultură. Nu există om care să nu fi călcat măcar o dată pragul acestei instituţii, pentru a participa la diferite manifestaţii de cultură-teatru, muzică, conferinţe, expoziţii. În societatea noastră modernă, teatrul ocupă un loc distinct, de neînlocuit, pentru că aici omul îşi formează o conduită morală, îşi umple sufletul de frumuseţe, alungă urâtul şi-l critică, se formează vise. De multe ori, prin conţinutul textelor multor piese de teatru, viaţa reală a urcat pe scenă, poveştile au prins viaţă în jocul artiştilor. Copiii, însoţiţi şi îndrumaţi de dascăli, părinţi , bunici, păşesc sfios, curioşi şi miraţi în lumea mirifică a „castelului” numit teatru. Este deja o tradiţie ca teatrul turdean să ofere premiere deosebite pentru copii. “Teatrul” nu va putea fi înlocuit de nici un alt mijloc de informare şi cultură. Aici te atrag costumele, machiajul, muzica, luminile rampei şi “lojele” confortabile din pluş. 

Pentru păstrarea impresionantelor urme ale istoriei, în centrul orașului Turda stă Muzeul de Istorie, mărturie a trecutului. Cu un valoros patrimoniu, cele peste 40.000 de bunuri culturale mobile se structurează în: ·        colecția de preistorie –250 de artefacte, cele mai vechi urme de locuire în zonă, ce datează din Paleolitic – cultura musteriană – fiind reprezentate prin intermediul unor fosile ·        colecția romană și postromană, cu 24.526 de bunuri culturale, piese specifice de echipament militar și armament; monede și podoabe din aur, argint și bronz; sculpturi și inscripții de piatră; materiale tegulare și ceramică. ·        colecția medieval-modernă și memorialistică, cu 7087 de piese – numismatică, podoabe, carte veche, arme, accesorii și distincții militare, bresle, sigilii, diplome nobiliare, documente și fotografii. ·        colecția etnografică – o colecție impresionantă și valoroasă de piese etnografice, ce însumează aproximativ 750 de piese: icoane și obiecte de cult, mobilier, unelte, obiecte de uz casnic și gospodăresc, textile și port, ceramică, instrumente muzicale. ·        colecția de artă – piese de mobilier, tablouri, goblenuri, gravuri, obiecte decorative, etc. Cea mai valoroasă piesă din colecție este pictura în ulei intitulată, Dieta de la Turda, realizată în anul 1896 de către pictorul maghiar Körösfői-Kriesch Aladár, ce reproduce momentul istoric al declarării conștiinței și a toleranţei religioase în cadrul dietei de la Turda (6-13 ianuarie 1568).   Proiect modernizare: La Muzeul de Istorie Turda va fi înființată o secție etnografică unde va fi construită o clădire și un pavilion în care va funcționa noua secție Etnografică a Muzeului de Istorie. Astfel, vizitatorii vor beneficia de servicii culturale, educaționale și recreaționale la cele mai înalte standarde. Totodată, proiectul vizează și amenajarea întregii parcele a imobilului cu zonă verde și alei pietonale. 

Cele mai importante activități culturale ale bibliotecii sunt: Festivalul zonal de poezie „Teodor „Murășanu”, concursul de picturã „Personaje îndrãgite din cărți”, simpozioane pe teme de protecția mediului, geografie și istorie localã, concursuri cu tematici diverse (proză scurtã, eseuri, fotografie, reviste școlare), sărbătorirea Zilei Mondiale a Jocului,  lansări de carte ale scriitorilor turdeni, expoziții de cărți și picturã, lecturi animate cu marionete, ateliere de creație.

Viața artistică a Turzii este îmbogățită  cu expoziții, vernisaje sau alte exponate minunate care pot fi admirate la Galeria de Artă Valer Suciu. 

Casa de Cultură Turda este o institutie publică de cultură, fără personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului Local. Într-o scurtă privire diacronică, aflăm despre Casa de Cultură Turda că a luat ființă înainte de anul 1929 în fosta Casa Princiară unde, în prezent, se află Muzeul de Istorie Turda şi a funcționat sub patronajul Astrei. Actuala Casă de Cultură a fost înființată în anul 1948 sub denumirea de Ateneul Popular „Nicolae Bălcescu”, devenită apoi Cămin Cultural și transformată în anul 1958 în Casă Raională de Cultură. Aceasta avea menirea de a îndruma și controla activitatea căminelor culturale și a caselor de citit din raionul Turda. Odată cu reforma administrativă din anul 1968, instituția a devenit Casa Municipală de Cultură, cu activitate la sediu, la cele două filiale din Turda Nouă și Poiana, la căminele culturale din comunele de subordonare municipală Mihai Viteazu și Săndulești, până în anul 1989. În tabloul cultural-artistic al Turzii, Casa de Cultură este o institutie dinamică, adaptabilă, susţinând cadrul asociativ cultural si dezvoltând, în acest sens, parteneriate cu alte instituţii de cultură, cu organizaţii non-guvernamentale din ţară şi străinătate. În prezent, Casa de Cultură propune un program diversificat de cursuri artistice, activităţi şi evenimente culturale care vin în întâmpinarea cerinţelor consumatorilor de cultură. Instituția organizează numeroase cursuri au devenit demult o tradiție: dansuri și tradiţii populare, arte plastice, canto clasic și popular, filatelie, interpretare corală. La acestea se adaugă cursurile, de dată mai recentă, de balet si majorete. În cadrul acestor cursuri, activează peste 300 de copii, tineri şi adulţi iar unul din obiectivele instituţiei este acela de a atrage cât mai mulți tineri care iși pot dezvolta talentul sau se pot iniția, în acord cu pasiunea lor, în diverse domenii ale artei.