Mormântul lui Mihai Viteazul

Mormântul lui Mihai Viteazul se află la 3 km sud de centrul municipiului Turda. Aici a fost îngropat trupul lui Mihai Viteazul. Trupul lui Mihai Viteazul este îngropat în zona numită Câmpia Turzii.

 „Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”
 
Inițial, pe acest loc, soția sa (Doamna Stanca), cu învoirea principelului Transilvaniei Gabriel Báthory, a reușit să ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior intenționat de către naționaliști fanatici maghiari.

Capela a fost realizată sub forma unei troițe, așa cum este reprezentată pe o acuarelă realizată în 1820, achiziționată de istoricul turdean István Téglás (1853-1915), apoi de contele József Kemény (1795-1855) din Luncani.

Pe locul fostei capele, a fost realizată în anul 1923 de către Comitetul Femeilor Romane din Turda o Troiță din lemn, la recomandarea și la dorinta Regelui Ferdinand I, exprimată la vizita sa, împreuna cu Regina Maria, prin Turda în anul 1919. 

Realizarea Troiței a fost posibilă și cu sprijinul „Societății monumentelor istorice” din București. Troița de lemn, în prezent expusă la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrată în stil popular. Ea are gravată inscripția: „Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”.

Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat la 8 mai 1977, în locul troiței din lemn ridicate în 1923 de către Societatea Femeilor Romane din Turda, cu prilejul sărbătoririi unui secol de la proclamarea independenței de stat a României.
 
Înalt de 1601 cm, Monumentul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este construit din beton armat, placat cu travertin de Ruschita, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi simbolizând cele trei principate române unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se afla stemele celor trei principate romane, executate din marmura albă de Simeria, la fel ca și placa mormântului, de către artistul clujean Vasile Rus Batin. Vechea troita din lemn se află la muzeul de istorie din Turda.
 
Dupa glorioasa victorie obținută la 3 august 1601 la Goraslău, împotriva oștilor nobiliare comandate de Sigismund Bathory, Mihai se îndreaptă spre Cluj, unde ajunge la 11 august. De aici pornește spre Turda, în apropierea căreia își așează tabăra, apoi trimite cea mai mare parte a trupelor sale la Făgăraș unde se găsea familia lui întemnițată. La 16 august, în fruntea trupelor imperiale, sosește pe Câmpia Turzii și neîmpăcatul său dușman, generalul Basta, a cărui prezență, potrivit planului de campanie, nu era prevăzută acolo. Din această pricină, se spune că între cei doi comandanți ar fi avut loc neînțelegeri în timpul cărora, după afirmațiile cronicarului Szamoskozy, unul dintre boierii lui Mihai ar fi spus "Am pierdut Ardealul pe Câmpia Turdei, tot aici voiu sa-l redobândim".
 Indiferent cum se vor fi petrecut lucrurile, cert este că Basta avea mandatul imperialilor și intenția expresă de a-l suprima pe voievod. Dupa ce Mihai hotărăște să-și despartă oastea de cea a lui Basta, la 18 august în ajunul plecării voievodului spre Țara Românească, generalul convoacă consiliul de comandanți din tabăra lui și discută chemarea și arestarea lui Mihai. Uciderea marelui voievod a fost hotărâtă când Basta și-a dat seama că prin pretențiile și personalitatea sa, Mihai era împotriva intereselor imperialilor austrieci. 

Pe locul unde gloriosul voievod a fost sacrificat de Casa de Austria, se ridică astăzi un impunător monument care ne amintește că jertfa lui Mihai nu a fost un bun risipit fără folos, ci un îndemn, un strigăt de luptă preluat din generație în generație, al cărui soroc se va împlini abea în 1918, când la Alba Iulia, capitala celor trei țări unite sub sceptrul sau, un popor care a știut să lupte timp de secole cu o perseverență exemplară, va pectlui actul prin care românii se regăsesc în hotarele unei țări reîntregite.
 
In vecinătatea monumentului a fost construită în anul 2005 Mănăstirea Mihai Vodă, copie după Biserica Mihai Vodă ridicată la București de către Mihai Viteazul.